Sunday, April 12, 2015

Ochiul Magic


Intr-o zi cand am ajuns la scoala, nu mai stiu ce zi a lunii Mai am gasit pe catedra un teanc frumusel de pliante “Tu descoperi Bucurestiul! Noi te descoperim pe tine!” concurs de fotografie pentru amatori cu texte de genul, te ajutam sa devi cunoscut, bla bla bla, minciuni frumoase. Eram la inceput, eram entuziasmat si inchideam ochii. Am asteptat-o pe Madalina la usa clasei sa ii arat descoperirea mea si sa ii fac propunerea sa ne inscriem in concurs. Bine inteles ca si ea ca si mine a dorit sa participe la acest concurs, asa ca am mers la inscriere undeva la Piata George Cosbuc unde au organizat frumos un cort mare unde au dat si un mic concert cu celebrii trupei LaLa Band. Despre concert nu am ce zice… nu-s fan… si na! concert gratis, nu poti avea pretentii. La concurs am ajuns sa cunosc mai bine mai multi colegi de la CCDV, mai ales pe Andrei Oprea cu care am tinut mai mult legatura si am iesit in tururi foto.
Tema concursului era ceva de genu: frumusetea Bucurestiului. Nu am sa stau sa dezvolt despre cum am incercat sa caut inspiratie si cum am facut sa caut subiectul si sa realizez cadrele pentru ca problema mea este alta. Dupa cum am spus mai sus, acest concurs este o minciuna frumoasa. De ce? Ca participant trebuia sa realizezi 3 fotografii intr-un sector dat de organizatori pe care apoi le cedai cu tot cu drepturi de auto organizatorilor printr-un contract amiabil. Apoi un juriu alegea 43 fotogarfii castigatoare, care erau premiate, primele 3 locuri cu o suma frumusica de bani, iar urmatoarele 40 cu 100 lei/fotografie. Care e realitatea din spatele concursului? Sau cum se traduce acest concurs? Pai tu, fotografule realizezi 3 fotografii in care sa surprinzi frumusetea Bucurestiului, ni le cedezi cu tot cu drepturi de autor, exista sanse ca 3 persoane sa fie intr-adevar rasplatite cu sume cuprinse intre 3000 si 1000 lei, restul de 40 vor fi platite cu 100 lei iar restul de fotografii raman in proprietetea statului pentru a le folosi cu scop publicitar. Pe langa faptul ca organizatorii s-au ales cu un numar frumusel de fotografii sa isi tot faca promovare cativa ani de acum in colo, au facut si un album cu fotografiile castigatoare, pe care recunosc, vreau sa il cumpar, pe urma caruia bine inteles, castiga o multime de bani.

Sunt o multime de concursuri a caror adevatul scop este ca organizatorii ca capete fotografii gratis si recomand tuturor sa se gandeasca de doua ori inainte de a se inscrie la un asemenea concurs, eu, personal nu pot spune ca regret, deoarece a fost o experienta interesanta, iar calitatea muncii mele la acel moment nu era foarte valoroasa, insa acum nu as mai participa la astfel de concursuri.
In incheiere mentionez, nu am avut succesul de a capata nici unul din premii, dar am acolegi de la CCDV care au reusit acest lucru si le doresc succes in continuare daca au ales acest drum si ii felicit.

Monday, March 30, 2015

Boutique Cliche

Bogdan Photography on Facebook

Dupa cum am mentionat in articlolul trecut, in saptamana 7-13 Aprilie 2014, o fata voluntara la PRIME Romania a solicitat-o pe Madalina pentru un fotoreportaj la un targ de moda hand-made. Madalina la randul ei m-a anuntat si pe mine ca sa particip, deoarece, dupa cursul cu CCDV eu si cu Madalina obisnuiam sa lucram impreuna si daca unu din noi afla ceva ii spune si celuilalt, de asemenea in caz ca unu nu putea merge la vreun eveniment ne acopeream unu pe celalalt. Din pacate acest lucru nu prea s-a mai intamplat in ultimul timp, mai ales de la terminarea liceului deoarece fiecare a apucat-o pe cai diferite si nu am mai apucat sa ne vedem. In fine, revenind la eveniment: acesta s-a desfasurat pe doua zile, insa dupa balul de boboci nu imi ardea de participare la eveniment sambata, prima zi, iar duminica Madalina a fost prinsa cu ceva sa ca sambata a fost ea, duminica eu.
Targul s-a tinut la InSpayer Batiștei, organizat de un grup de fete voluntare la PRIME Romania, asociatie studenteasca de relatii publice si comunicare. Am intalnit-o acolo pe cea care a contactat-o pe Madalina, Andia Kriti Petculescu care mi-a prezentat incaperile cu ceea ce gazduiau: aici sunt rochii de noapte, aici accesorii, bluze, etc. Scopul fotografiilor era de a fi utilizate pentru a face reclama evenimentului la editiile urmatoare (din ce stiu eu nu s-a mai tinut), bine inteles ca asta insemna, fotografii care sa prezinte produsele si care sa dea impresia de sali pline. Sincer nu stiu daca la acea vreme, cu cunostintele pe care le aveam  atunci am reusit sa surprind o sala care sa para plina, dar stiu ca am surprins fotografii de produs intr-o atmosfera destul de placuta, iar fetele au fost multumite de ceea ce am facut. Fotografiile realizate produselor au fost multe si diverse deoarece am incercat diferite tipuri de iluminare cu blitz-ul si am exersat "surprinderea subiectului" in lumina potrivita, am facut studiu de imagine si de lumina pana mi-a venit rau in acea zi, iar lumina artificiala din acele incaperi era, credeti-ma, foarte placuta, calda. 
La acest evenimet am avut placerea de a o cunoate pe Roxana Stefania, jurnalista la StiriFlux.ro, o fata entuziasmata ca si mine de ceea ce face care la acel moment a facut un reportaj cu interviu despre acel eveniment. In articolul ei mentioneaza faptul ca participarea la targul de moda numarul participantilor a scazut semnificativ, ceea ce probabil a dus la anularea targului pentru anii urmatori.
Duminica la Workshopul Avon, Flavia Apostol a lansat cartea “Abecedarul unei vieţi noi”. Personal, ce a insemnat asta pentru mine? O femeie ingrozitor de machiata care a facut zeci de operatii pt diverse "tunning-uri" a lansat o carte cu sfaturi despre frumusete, nu am citit-o dar personal nici nu cred ca as recomanda-o. Daca sunteti interesati sa vedeti si reportajul scris de Roxana o sa atasez un link.
Spre finalul targului am cunoscut si am avut ocazia de a intra in vorba cu una din fetele de la Prime, si anume Paula Prahoveanu, studenta in anul doi (parca doi) Mater la Universitatea Nationala de Arte sectia Fotografie (UNArte). Vorbind cu ea despre fotografie, despre faptul ca trebuie sa gasesc o facultate la care sa dau si care sa fie aproape de ceea ce vreau a inceput sa imi vorbeasca despre facultatea asta care, din cate se pare, este singura facultate de stat care are sectie de fotografie. Am inceput sa ma documentez si sa stau in legaura cu Paula pentru a afla cat mai multe despre ce am de invatat si de pregatit pentru admitere.
Dupa targ, am ajuns intr-un final acasa, am ajustat putin fotografiile si a doua zi le-am trimis.
Din nou a fost o ocazie cu care am cunoscut niste oameni cu care m-am simtit bine, oameni care m-au ajutat, oameni cu care am pastrat legatura si oameni trecatori.
Articolul scris de Roxana Stefania





Monday, March 23, 2015

Balul Bobocilor "Stefan Odobleja" 2014

Bogdan Photography on Facebook

In aceeasi zi cu meeting-ul, unu dintre colegi de la curs, coleg de liceu in acelasi timp, mi-a spus ca este organizatorul balului de boboci al liceului "Stefan Odobleja" in care invatam si ca ar avea nevoie de doi fotografi pentru eveniment. Eu impreuna cu Madalina am acceptat imediat propunerea, fara a mai sta pe ganduri deoarece eram entuziasmati sa participam la evenimente ca fotografi, ne placea sa facem practica si sa simtim lipsa anumitor abilitati in fotografie sau sa simtim lipsa anumitor accesorii pentru ca dupa aceea sa stim sa le apreciam dupa ce reusim sa le achizitionam. Eram deja trecuti prin experienta meeting-ului unde am simtit nevoia unui blitz, urmand sa mergem la un bal de boboci, club, intuneric, etc; era clar nevoie de o sursa de lumina artificiala, un blitz.
Acasa le-am spus alor mei incantat de faptul ca voi fi fotograf la bal, dar si de lipsa mea in speranta ca va veni unu din ei cu o solutie, si atunci tatalui meu i-a venit ideea salvatoare: blitz-ul de la unul din vechile lui aparate pe film, un Yin Yan BY-18.
A doua zi a gasit blitz-ul pe care atunci cand l-am vazut m-am simtit de parca vad un obiect de mare valoare din ani '40, un obiect de colectie foarte rar, nu neaparat pentru ca nu mai vazusem asa ceva, pentru ca mai vazusem, da apreciam si pun valoare pe tot ce se leaga de fotografie, mai ales obiecte care nu se mai fabrica si nu se mai gasesc.
L-am luat, am pus doua baterii AA, comutatorul la ON, s-a auzit un tiutit electric, *FLSH*. Blitz-ul functioneaza perfect inclusiv cu aparate DSLR. Nu are compensare, nu comunica cu comenzile manuale ale aparatului si nici nu functioneaza cu modurile autoamate sau semi-automate ale DSLR-ului, dar lucram profesionist in modul Manual si ne adaptam la fiecare situatie, deci nu existau minusuri, existau doar provocari.
Ce am mai aflat eu despre blitz-uri? Daca folosesti blitz-ul direct pe subiect il "arzi", supraexpui imaginea. Care a fost rezolvarea? Simplu. Am facut dintr-o coala alba un cadru care sa ineveasca blitz-ul si in fata flash-ului am pus un scoci de tamplarie, am construit un difuser.
11 Aprilie ora 11:00 Princess Club, ma intalnesc cu Madalina impreuna cu toti organizatorii evenimentului pentru a afla cum se va desfasura tot evenimentul, unul din organizatori ne-a facut un mic rezumat al balului, nea aratat zonele de interes si ne-a prezentat clubul. Pasul doi, am iesit din club pentru a cumpara cappuccino, atat pentru mine cat si pentru profesoarele organizatoare, profesoara mea de romana, Doamna Mihaela Ene si profesoara Madalinei, Mihaela Duca, doua profesoare cu care mi-a facut mare placere sa imi beau cafeaua de dinaintea "jobului".
La ora 12:00 a inceput totul, participantii la eveniment au inceput sa vina, oameni pe care i-am cunoscut ca elevi, care imi erau colegi si ii vedeam intr-un anumit fel, acum ii vedeam si ii cunosteam intr-un alt mediu, un mediu unde se puteau exprima liber prin distractie, multi elevi entuziasmati de primul an de liceu se bucurau de noi lor colegi si se simteau bine impreuna cu ei. Usor usor au ajuns toti elevii, muzica a inceput sa se auda din ce in ce mai tare, agitatia a devenit tot mai mare si treaba noastra, ca fotografi a devenit tot mai provocatoare, foarte multa miscare incontrolabila si imprevizibila, lumini ambientale de toate felurile, era un adevarat haos, iar noi, fotografii terbuia sa controlam haosul pentru a obtine cadrele dorite. Dupa ce am reusit sa surprindem niste cadre care sa infatiseze atmosfera din club, elevii au inceput sa ceara poze impruna cu colegii, si aparea X ca vrea sa faca poza cu Y, iar la scurt timp, X isi aducea aminte ca vrea sa faca poze si cu Z, asa ca X facea poza cu Z si apoi si Y cu Z. Pe parcursul evenimentului am reusit sa surprind elementele cheie ale balului printre pozele pe care le faceam lui X impreuna cu Y si cu colega lui Z, si am reusit sa surprind si atmosfera generala. In mare parte la acest bal am avut cadre ratate: nefocalizate, miscate, intunecate, aberatii violete din cauza luminilor ambientale, etc; dar si aceste poze pe care le-am facut la bal au fost o experienta care m-a invatat tehnica fotografica.
Dupa Balul Bobocilor din Odobleja a urmat o zi de odihna, doarece, doua zile mai tarziu, 13 aprilie, urma sa fiu fotograf la un targ de moda solicitat fiind de fetele de la Prime Romania care se ocupau de organizarea targului. Fotografiile au fost solicitate pentru viitoarea publicitate a evenimentlui.

Fotografii de la Bal:




Sunday, March 22, 2015

Meeting Ambasadorul Olandei la CCDV


Bogdan Photography on Facebook

In data de 5 aprilie 2014 primesc un telefon de la Catalin, unul dintre lectorii de la CCDV, imi spune ca indiferent de ce am de facut in ziua de luni, 7 aprilie, sa anulez deoarece am de participat la un eveniment foarte important in studio la CCDV.

Eu impreuna cu toti ceilalti fotografi detinatori ai acelei legitimatie am fost chemati la un meeting cu ambasadorul Olandei. Scopul meetng-ului a fost ca lectorii de la CCDV sa ii acorde Majestatii Sale Regele Willem-Alexander, Regele Olandei prin intermediul excelentei Sale Domnul Ambasador Matthijs van Bonzel o lucrare fotografica de mari dimensiuni, 217,5/144 cm, realizata de catre Calin Catalin, printata in conditii de fine art prin bunavointa lui Cristi Dobrescu de la Atelierul de Print pe o panza (canvas) speciala asigurata de catre Folex Elvetia prin Algernon Romania. Panza a fost inmanata ca semn de multumire pentru pentru sustinerea Centrului de Cercetare in Domeniul Vizualului si a Scolii de Fotografie Sportive intr-un eveniment restrans in studioul Nikon al CCDV-ului.
Aceasta prima experienta ca fotoreporter m-a facut sa ma simt foarte bine si sa ma simt mult mai increzator in legatura cu viitoarul pe care mi-l doresc. Inca imi aduc aminte cat de stresat tineam aparatul in mana de la emotii si cum cautam setariile potrivite in functie de luminozitate, dar o data ajuns acasa, la "developare" pozelor am fost foarte incantat sa vad cat de bine au iesit cadrele si ca nu a fost asa greu... bine, am avut destule cadre ratate nestiind atunci toate trucurile pe care le stiu si neavand indemanarea de acum, dar acela a reprezentat inceputul iar eu consider ca am inceput bine.
In data de 9 Aprilie, o data cu primirea legitimatiei de la CCDV, eu, Madalina si alti colegi am devenit "fotografi in practica", acesta il consider doar un titlu generit ca pe care l-am obtinut ca sa particip la evenimentele la care participa CCDV-ul.


Thursday, March 12, 2015

Bogdan Ionescu Photography

Bogdan Photography on Facebook

Eu din fire eram o persoana mai retrasa... cel putin mai retrasa decat sunt acum, imi era teama sa ma exprim public deoarece imi era teama de ceea ce ar putea sa spuna altii despre mine, dar am realizat ca fotografia inseamna exprimare publica, inseamna impunerea anumitor ideei sau viziuni prin imagine. In momentul in care am vrut sa imi expun pasiunea public, am luat in considerare creearea unei pagini pe Facebook, dar pagina avea sa fie ceva foarte serios pentru mine, avea sa faca public o pasiune de-a mea cu care imi doream sa profesez, trebuia sa fie bine pusa la punct, sa am control absolut a ceea ce se intampla acolo si sa postez numai materiale care sa aibe relevanta, insa imi era teama de ceea ce pot spune alti despre fotografiile mele si despre ideeia mea de a incepe o astfel de cariera. In cele din urma, doua zile mai tarziu am inchis ochii si am zis: "Trebuie sa fac asta! Asta este ceea ce imi doresc sa fac, asta este pasiunea mea, conteaza si parerea celorlalti, dar cel mai important este ceea ce imi doresc!" Cand am inaugurat pagina, primele mele fotogarfii postate au fost bine inteles fotografiile facute la teste, si cateva luni au tot urmat teste de tot felul: peisaje, portrete, panning, etc. Impactul pagini mele asupra publicului a fost surprinzator pentru mine pentru ca nu ma asteptam la atatea cuvinte de lauda si atatea incurajari din partea oamenilor, atat cunoscuti cat si necunoscuti. In cateva zile am reusit sa stang 100 like-uri, eram in culmea fericrii, dar atunci am realizat ca trebuie sa fac o schimbare, este timpul sa termin testele si sa ofer oamenilor ceva de vazut, fotografii bine realizate care sa bucure ochiul, am decis sa ma inscriu la un curs de fotografie. Coincidenta face ca in perioada aia se faceau inscrieri la cursuri de formare profesionala pentru liceeni, printre cursuri se regasea si curs de fotografie pentru incepatori, lucru pe care l-am aflat de la o colega de liceu din alta clasa, Madalina Kiss.
Cu pagina facuta am inceput foarte entuziasmat in Februarie cursul de fotografie cu doi lectori care aveau o firma privata, CCDV (Centrul de Cercetare in Domeniul Vizualului), cu ce se ocupa ei? Cu proiecte ce tin de arta in imagine, Catalin Calin fotograf si Sebastian Oprita ilustrator. La curs am invatat sa ma folosesc mai bine de ceea ce aveam pe aparatul de fotografiat, am invatat ce urmari poate avea un timp de expunere mai lung sau mai scurt, am aflat cum influenteaza diafragma si am invatat reguli de compozitie de baza. Cursul n-a fost unul avansat in care sa se vorbeasca tot ce se poate vorbi despre fiecare lucru in parte, pana la urma a fost un curs gratuit platit de primarie de 3 luni.
Cursul a avut mult mai multe avantaje pentru noi decat ne-am asteptat la inceput, unul dintre avantajele de care era constienti era ca cei mai buni 50% din cursanti, merg la mare la Costinesti in urma rezultatelor de la examen, iar examenul pentru cineva pasionat ca mine sau ca Madalina a fost floare la ureche, am luat examenul cu nota 19 din 20, pana la urma examenul ma interesa pe mine, excursia la mare a fost un bonus bine venit.
Dupa terminarea cursului, Catain si Sebastian au ales cei mai buni fotografi pentru a face cu ei practica in studio. Am avut la dispozitie o zi sa facem o sedinta foto cu un model, timp in care am invatat sa lucram cu lumina de modelaj si am inceput pentru prima data comunicarea cu un model.
Cand am ajuns in fata modelului am realizat ca meseria de fotograf nu e chiar asa usoara, e provocatoare, ca sa comunici cu un model ai nevoie de competente de comunicare, competente pe care o persoana introvertita nu prea le are. In momentul ala am stiut ca trebuie sa ma lupt cu mine pentru a ma schimba, deoarece nu aveam de gand sa renunt la fotografie sub nici o forma. Cu greu am reusit sa realizez cateva fotografii cu modelul ajutat de Catalin.

In cele din urma, din multimea de oameni care am fost la acea practica (~40) majoritatea am acceptat o oferta din partea lectorilor de la CCDV, ne facem legitimatie de la CCDV si colaboram cu ei la diverse proiecte. Bine inteles ca legitimatia era mai mult o formalitate dar acest lucru poate ne-a dat putina incredere in noi, ne-a facut sa ne simtim importanti, am purtat ecusonul cu mandrie la fiecare eveniment la care am participat.

Primul DSLR




Dupa o serie de aparate compacte, la un moment dat am decis ca a venit timpul sa imi achizitionez un DSLR. Bine inteles ca asta nu a fost ceva usor de realizat deoarece mizam strict pe banii mei iar la 17 ani nu dispuneam de salariu sau alte venituri. In 2013 am fost o persoana foarte cumpatata si cu greu am reusit sa ating suma de 1000 lei, necesara achizitionarii unui Canon 1100D. Bine inteles, neavand contact cu DSLR-urile pana atunci, singurul criteriu pe care l-am avut cand am ales aparatul a fost sa fie ieftin, dar nu regret nimic, este un DSLR bun care isi face treaba asa cum ar trebui si cu ajutorul lui am inceput primi pasi in fotografie, pentru mine 1100D-ul a fost si este ca un prieten pentru mine si tin la toate accesoriile foto pe care le am.

Imediat dupa achizitionarea aparatului am avut un "momentum" care m-a impins sa cumpar si niste carti de la FOTO-VIDEO despre fotografie in diverse situatii si tehnici de fotografiere, echipamente necesare, etc. Imediat dupa citirea cartilor si a manualului de instructiuni a aparatului au inceput experimentele, testele, distractia, am primit cu bratele deschiste modul "Manual" al DSLR-ului. Ma fascina faptul ca imi pot alege singur timpul de expunere al aparatului, pot alege cat de deschisa sau inchisa sa fie diafragma, zoom-ul il fac rotind inelul de pe obiectiv, dar cel mai mult mi-a placut sunetul la declansare, un sunet care nu mai era produs artificial de un difuzor micut incorporat paratului, era un sunet natural produs de oglinda care se ridica si shutter-ul care expune senzorul la lumina, un sunet care in cateva luni a devenit cel mai placut sunet pe care il puteam auzi. Cu alte cuvinte, din momentul achizitiei aparatului, pasiunea mea incepea sa prinda tot mai mult contur si ma atasam tot mai mult de echipamentul foto de care dispuneam, pentru mine achizitionarea 1100D-ului a reprezentat un inceput de drum foarte important pentru mine.

Acestea sunt cele mai reusite fotografii realizate in perioada in care testam functiile aparatului de fotografiat:







Introducere

Bogdan Photography on Facebook

Salutari tuturor, ma numesc Bogdan Alexandru Ionescu sunt nascut in '95 si sunt un fotograf pasionat. Targhet-ul meu este sa ajung fotograf profesionist si sa castig din pasiunea mea. Fotografia pentru mine inca de la o varsta frageda a fost o joaca, un mod de exprimare si acum o adevarata pasiune care ma obsedeaza si in care imi doresc sa investesc tot mai mult. Ca sa incep cu inceptutul, una din jucariile mele favorite pe care le-am avut cand eram mic era un aparat de fotografiat pe film la care parintii renuntasera deoarece se stricase. La insistentele mele mi l-au dat mie si din acea zi peste tot pe unde umblam eram cu el la mine, de fiecare data cand ieseam la plimbare ma uitam prin vizorul aparatului de fotografiat, iar acum cand ma gandesc la acest lucru ma amuz deoarece ma gandesc ca atunci cand eram mic am vazut lumea prin vizorul aparatului. Consider ca inca de la acea varsta aveam o afinitate pentru fotografie, iar talentul este unul innascut.
Primul aparat de fotografiat adevarat pe care l-am avut a fost un Canon PowerShoot A60, probabil si motivul pentru care la mine a inceput o mica manie pentru Canon, deoarece de fiecare data cand a fost vorba sa aleg un aparat foto, am ales Canon.
Desi de fiecare data am preferat Canon am trecut si prin alte marci, aparate compacte primite cadou de la parinti: Samsung S630, Nikon Coolpix S2600, etc.

Mai jos sunt doua fotografii facute de mine in 2008 cu Samsung S630